Stateam pe garajul unitatii, era iarna si eu(Je) voiam sa fac flicu pe spate ca apoi sa aterizez cu maiestrie direct pe movila de zapada amenajata special pentru acest eveniment.
Inaintea mea au sarit doi colegi, bineinteles, mult mai putin pregatiti decat mine. Ei neavand mari aptitudini sportive, primu fiind campion la gimnastica si celalalt tatic la inot, participant la olimpiade ...alea-de-alea...
Deci, niste novice. Fata de mine, of course.
Eu facusem plimbari pe timp de seara. Eram calit.
Da sa va zic cum am procedat.
Mi-am luat avant(de vreo 6 ori ca n-aveam elan) si am sarit.
Stiti veveritele alea care cand plonjeaza din pom in pom se ajuta de membrana aia fixata intre membrele inferioare si cele superioare?
Ei bine!
La mine n-a plonjat nimic, imaginati-va un davai veveritoiu murat, cu flapsurile gripate ce se incumeta la acte de de-ăla, cum ii zice, de curaj, iar la jumatatea traseului realizeaza ca-i supraponderal si ghindele grase nu-i fac bine.
Deci clar, nu consumasem ghinde inainte, nici vorba.(urma sa trec proba cantarului).
Dar asta nu inseamna ca la impactul cu suprafata proaspat afanata, moaca mea de melc oparit n-a suferit anumite modificari bruste sau ca ochii din cap nu mi-au jucat precum bila de la Flipper.
Nu.
Iar ca treaba sa fie treaba, ca vorba aia, "nu ne facem ca facem" inainte de saritura am luat inteleapta decizie de-a-mi tine totusi ochelarii pe ochi.
Mare greseala...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Adaugati un comment, doar unul. Atat cat sa creada lumea ca scriu frumos..