Masa si dansul pe Netlog

Pagini

miercuri, 7 noiembrie 2012

De prea multa galagie

Aseara am fost intr-un bar plin uochi. Undeva pe langa Muresenilor.
Muzica era data la maxim.
Ne-am inteles prin semne mai mult.
Eu strigam, restul ragneau.
Era minunat. Minunat vorbesc si-acum.
Parca-s Barry White.
Oricum vocea mea e ceva mai grava, zici ca-s moderator radio la Romania Actualitati, doar ca acum parca sunt tiran.
Putin mai devreme, intrebandu-l pe-un coleg ce face, m-a certat cum ca de ce ma iau de el.
Ce faci ?(in sensul, ma bucur sa te vad, cum iti merge ? )
In cazul lui s-a inteles(Ce mama dracu faci, bah, acolo ?!)

Dar mai bine sa va spun, pe scurt, cat de minunat ne-am inteles aseara, din cauza decibelilor ridicati, mai ales ca la un moment dat, mai ca-ncepusem sa ne-aratam, unul altuia, degetul mijlociu.
Mai mult, el mie. Interlocutorul, un bun tovaras, care, exasperat, mai mult ragea.
Totul plecand de la o discutie civilizata asortata din plin de zambete prietenesti.
Nu ne vazusem de multisor..
-Choaie, care mai e viata ta?
-Asa si-asa. E ok.
-Cum?
-Cum, ce?. Ce ziceai?
-Bah, esti prost de urechi?
-Asa si-asa..
-Esti un ananas.
-Am zis, asa si-asa.. Bah, da' vorbeste, in basca mea, mai taaare, ii zic!
-Jimmy..papagalul, mi-a murit, raspunde.
-Beton, frate !!!

Cu aproximatie, cam in felul asta a decurs conversatia noastra.
Omului ii murise papagalul iar eu il aprobam zambind ca un retardat.
Daca mi-ar fi spus ca s-a cacat in pantaloni, mai mult ca sigur il felicitam.
Poate si mai rau...ii strangeam si mana.
Sursa, eu, pe Netlog.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Adaugati un comment, doar unul. Atat cat sa creada lumea ca scriu frumos..